Susținem scrisoarea deschisa privind Planul Național de Relansare și Reziliență

Ca organizație activa în domeniul social susținem scrisoarea deschisa si demersurile privind dezbaterea corecta și ancorata in realitate și pe nevoi a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) prin care se vor stabili măsurile pe care România le va întreprinde pentru a depăși criza COVID-19 folosind finanțarile venite de la Uniunea Europeană prin Facilitatea de Redresare și Reziliență (FRR).

Ne alăturam astfel celor peste 70 de organizații cu experiență, expertiză și reprezentativitate în domenii precum social, educație, sănătate, ocupare, locuire si cerem Guvernului României, Parlamentului României și Administrației Prezidențiale să fim consultate în mod real în procesul de planificare, realizare și implementare a Planului Național de Relansare și Reziliență.

Mai mult, ca organizatie ce deține președinția RENASIS (EAPN România) sprijinim eforturile organizațiilor si membrilor noștri de a se asigura ca vom avea un proces deschis și participativ de #consultare a societății civile cu privire la modul de alocare a fondurilor pentru sprijinirea persoanelor afectate direct de pandemie, în special cu ajutorul serviciilor sociale și a serviciilor furnizate în regim integrat (social – educație – sănătate – ocupare – locuire – sprijin pentru viață decentă sau viață independentă) în comunitățile defavorizate.

Este esențial ca, în toate statele europene, fondurile alocate pentru investiții în infrastructură și în producția economică să vizeze susținerea oamenilor și nevoile acestora.

Mai jos găsiți integral textul scrisorii deschise.⬇️⬇️⬇️

PETIȚIE – SCRISOARE DESCHISĂ

Recovery and Resilience Facility / Planul Național de Relansare și Reziliență

CĂTRE: Parlamentul României, Guvernul României, Administrația Prezidențială

• Luând în considerare impactul major al pandemie asupra persoanelor aflate la limita subzistenței din localitățile rurale și urbane;

Dat fiind că în România s-a agravat criza prin care trecea deja educația, în special în rândul copiilor și tinerilor din medii defavorizate, dreptul lor la educație fiind suspendat începând din luna martie de lipsa utilităților și a tehnologiei necesare exercitării dreptului lor fundamental la educație;
• Având în vedere că în țara noastră se înregistrează printre cele mai înalte valori ale inechității în societate în general și educație în special (cu rate alarmante ale părăsirii timpurii a școlii și ale polarizării, în creștere, pe baze socio-economice);
• Deoarece pandemia prin care trecem a agravat criza locuirii afectând și mai mult persoanele cu venituri mici ce locuiesc în condiții inadecvate, iar persoanele care se confruntă cu efectele excluziunii și marginalizării sociale au nevoie atât de locuințe sociale adecvate, cât și de un pachet de măsuri sociale integrate complementare;
• Ținând cont de faptul că actuala criză sanitară a generat dificultăți suplimentare în accesarea serviciilor de sănătate pentru gravide, mame și copii, în condițiile în care mortalitatea infantilă rămâne un capitol sumbru pentru România, plasând țara noastră, după 13 ani de integrare europeană, încă pe primul loc în Uniunea Europeană;
ÎN BAZA:
- Recomandării adresate României de Comisia Europeană, în acest an, în contextul Semestrului European ”Să consolideze reziliența sistemului de sănătate și să îmbunătățească accesul la serviciile de sănătate”
- Recomandărilor Comisiei Europene, Parlamentului European și OECD privind asigurarea accesului la educație, echității și educației incluzive în ceea ce privește copii/tinerii din cele mai dezavantajate categorii expuse riscului de excluziune socială (de etnie romă, cu dizabilități, din mediul rural, din familii sărace și cu un nivel scăzut de educație, ori din comunități marginalizate, respectiv segregate)
În contextul dezbaterilor la nivel european și național privind perioada programatică 2021-2027 a alocărilor fondurilor europene, Recovery and Resilience Facility – Next Generation Pillar, Child Guarantee și Youth Guarantee, respectiv Planul Național de Relansare și Reziliență și faptul că redresarea economică nu se poate realiza decât prin susținerea oamenilor, inclusiv, prin asigurarea accesului la servicii sociale
3
organizațiile societății civile semnatare solicită:
1. Să asigurați organizarea unui proces deschis și participativ de consultare a societății civile cu privire la modul de alocare a fondurilor pentru sprijinirea grupurilor de persoane afectate direct de pandemie, în special cu ajutorul serviciilor sociale și a serviciilor furnizate în regim integrat (social – educație – sănătate – ocupare – locuire – sprijin pentru viață decentă sau viață independentă) în comunitățile defavorizate. Este vital ca în toate statele europene, fondurile alocate pentru investiții în infrastructură și în producția economică să meargă mână în mână cu susținerea oamenilor.
2. ȘTIM UNDE, ȘTIM CÂȚI, ȘTIM CU EXACTITATE CE NEVOI AU și ȘTIM CUM SĂ INTERVENIM – în procesul de elaborare a politicilor, programelor referitoare la copiii și tineri din grupuri dezavantajate, vă rugăm să utilizați datele concrete furnizate de Harta IRSE și instrumentele aferente și Raportul de bunăstare a copilului în mediul rural. Acestea evidențiază zonele cu risc social și educațional crescut și trebuie să stea la baza politicilor sociale fundamentate pe principiul alocării resurselor acolo unde este cea mai mare nevoie. Subliniem faptul că intervențiile punctuale, finanțate din fondurile europene alocate ciclului programatic actual sau din Mecanismul de Redresare și Reziliență pot răspunde unor nevoi ale elevilor vulnerabili, și pot contribui la asigurarea echității într-o țară în care defavorizarea și riscul educațional sunt fenomene complexe care afectează în mod inegal și profund copiii și unitățile de învățământ din zonele marginalizate.

3. Solicităm o atenție sporită pentru sprijinirea și debirocratizarea accesului la serviciile sociale pentru persoanele cele mai afectate de criza economica si sanitara. Criza sanitară a arătat, în numeroase localități din țară, că autoritățile publice nu au reușit să gestioneze situațiile de urgență fără sprijinul organizațiilor neguvernamentale și al voluntarilor, inclusiv în sistemul sanitar. Facilitarea accesului la servicii sociale asigurate de autoritățile publice este vital pentru toate persoanele aflate în nevoie, în aceste vremuri. Acestea pot fi completate cu succes prin servicii oferite de furnizorii privați non-profit. Motiv pentru care solicităm includerea serviciilor sociale în cadrul Planului Național de Relansare și Reziliență, precum și eligibilitatea furnizorilor privați non-profit în acest cadru.
4. Solicităm crearea unui fond pentru locuințe publice din resursele Planului Național de Relansare și Reziliență, din care să se construiască noi locuințe sociale și, de asemenea, să se renoveze clădiri goale aflate în proprietatea statului, care pot fi convertite în clădiri de locuințe sociale (locuințe publice care rămân permanent în proprietatea administrațiilor locale). Astfel, Guvernul va putea susține autoritățile publice locale în efortul lor de a crește fondul locativ public în funcție de nevoile reale din teren, conform studiilor și evaluărilor realizate în anii anteriori prin Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (anterior MDRAP).
În cazul persoanelor cu venituri reduse, atribuirea de locuințe sociale trebuie să se completeze cu măsuri sociale integrate, ale căror costuri solicităm să fie incluse în acest fond de Relansare și Reziliență, prin serviciile publice sau prin furnizorii privați non-profit de servicii sociale.
5. Solicităm respectarea dreptului la viață și sănătate al copiilor, prin inițierea și implementarea unor măsuri urgente, cum ar fi: demararea unui plan național de screening al stării de sănătate a copiilor în primii 6 ani de viață și apoi, în mod regulat, în cadrul școlii, pentru detectarea, prevenirea și tratarea timpurie a problemelor de sănătate; extinderea secțiilor de terapie intensivă neonatală în maternitățile de grad III (prin suplimentarea infrastructurii, a numărului de paturi și a personalului, dar și prin înnoirea și completarea echipamentelor medicale) și dotarea acestora cu unități adecvate de transport neonatal; înființarea unor centre de excelență în patologii deficitare (cum ar fi chirurgia cardiovasculară pediatrică, neurochirurgia pediatrică sau urologia) și în domeniul îngrijirii prenatale.
Organizațiile semnatare ale acestei petiții, cu experiență, expertiză și reprezentativitate în domeniile social, educație, sănătate, ocupare și locuire își exprimă întreaga disponibilitatea de a contribui la procesul de planificare, realizare și implementare a Planului Național de Relansare și Reziliență.
Solicităm ferm ca poziția și argumentele expuse mai sus să nu fie ignorate de factorii de decizie.